Piaţa argintului în 2013

    Am promis, în finalul articolului precedent, că mă voi opri şi asupra argintului şi mă ţin de cuvânt.
Spuneam că prevăd o piaţă a metalelor preţioase foste sprintenă în acest an şi am enunţat unele din resorturile care fac din aur o investiţie inspirată penru anul care tocmai a început.
    Potenţialul de creştere al argintului este încă şi mai mare din motive pe care am să le detaliez în cele ce urmează. Pentru asta am să mă folosesc de transcriptul unui articol publicat de mine în 2011, după răsturnarea pieţei de către JPMorgan. E mai actual decât niciodată. (transcriptul e cel original, aşa că am să vă rog să treceţi cu vederea trimiterile la imagini, întrucât s-au pierdut între timp, iar relevanţa lor e dată de context)

Cum să ne păzim de criză.

Deja lucrurile sunt clare: ne paşte criza. Pe toţi, cu mic cu mare.

Ce-i de făcut? ne vom întreba fiecare, asemeni lui Lenin.

Păi, hai să vedem care ne sunt opţiunile. Tăiem repede de pe listă acţiunea concertată care să ducă la o revoluţie, că nu prea le avem noi, românii, cu astea şi, oricum, dacă va fi să fie o vor face alţii şi pentru noi.

Dăm la o parte şi nădejdea pe care ar trebui să ne-o punem în guvernanţi, care s-au dovedit a fi foarte limitaţi (în opţiuni, desigur).

Nu ne mai rămâne, aşadar, decât să ne purtăm singuri de grijă, după cum ne-om pricepe fiecare.

Acum, ceea ce intenţionez eu e să vă supun atenţiei o modalitate de a ne proteja parte din agoniseală. Uitaţi băncile! (dacă vă amintiţi, am stabilit deja că ele sunt duşmanul)

Este îndeobşte cunoscut faptul că, în vremuri de restrişte, un refugiu îl constituie mereu aurul. Singurul impediment constă în faptul că deja a devenit mult prea scump pentru a putea fi achiziţionat în scop de investiţie de către oamenii obişnuiţi.

Ce putem face, atunci?

Ei bine, ne putem aduce aminte că mai există şi ceea ce se numeşte "aurul săracului", după cum mai este cunoscut argintul. Unde mai pui că, dintre toate activele, a avut cea mai mare creştere de la începutul anului, după cum reiese din figura 1. (fig 1).

Ceea ce face argintul atât de atractiv este statutul său dublu, atât de instrument investiţional căt şi de materie primă cu utilizare industrială, în plus faţă de industria bijuteriilor.

 Am să detaliez puţin aceste aspecte şi am să încep cu cel industrial.

Argintul industrial

Cererea industrială de argint a înregistrat un boom în ultimii ani, ceea ce a făcut din China, spre exemplu, din exportator net de argint până în 2009, un importator net în ultimii doi ani. China este, de altfel, cel mai important achizitor mondial de argint de pe piaţa mondială, ea mărindu-şi considerabil cantitatea achiziţionată faţă de anul precedent. Iar trendul acestor achiziţii este unul ascendent.

 Din punct de vedere industrial argintul este utilizat pe scară largă în industria electrotehnică, electronică şi în cea farmaceutică. Este folosit în cantităţi importante în construcţia panourilor solare, un domeniu de viitor în condiţiile în care se preconizează o reaşezare a  producţiei mondiale de energie în viitor în beneficiul resurselor regenerabile.

În ultimii ani a avut loc o schimbare importantă în structura cererii de argint. Este cunoscut faptul ca acesta era folosit pe scară largă în industria fotografică, or, în condiţiile în care domeniul s-a orientat rapid şi definitiv în favoarea fotografiei digitale cererea cu această adresă s-a redus semnificativ.

În eventualitatea destul de probabilă a unei recesiuni în W există potenţialul scăderii cererii industriale, cu toate că acest lucru nu s-a făcut încă simţit. Problema e cât de abrupt va cădea cererea industrială? E greu de presupus că vom asista la o scădere de nivelul celei din 2009. În acel an am avut de-a face cu cel mai important declin din istorie. Însă după aceasta am asistat la un avans susţinut în anul următor, în care am avut de-a face cu cea mai mare creştere anuală de până acum.

 Acest lucru s-a datorat unei diversificări importante a domeniilor de utilizare. De exemplu, o scădere în sectorul auto ar putea însemna o scădere a cererii de argint folosit pentru contactele electrice. Totuşi, numărul apicaţiilor per vehicul - cum ar fi senzorii de parcare - e în creştere. Astfel, numărul în creştere al domeniilor de utilizare poate să acopere parţial declinul datorat scăderii vănzărilor auto.

Un lucru demn de luat in seamâ este creşterea producţiei mondiale de bijuterii de argint cu 57% in ultimul an, o creştere semnificativ mai mare faţă de orice alt tip de materie primă pentru industria mondială de profil.

În ansamblu, cererea industrială va continua să fie probabil principala sursă de cerere de pe piaţa argintului

Am vorbit despre cerere. Să spunem câteva cuvinte şi despre oferta de metal preţios.

75% din oferta mondială de Ag provine din minerit, principalele zăcăminte fiind exploatate în Peru, Mexic, China, Chile si Australia. Se vede de la distanţă că 3 dintre principalele ţări producatoare se găsesc în America Latina, aşa încât este necesară o atentă monitorizare a condiţiilor politice ţn acea zonă, întrucât orice tulburenţă de acest ordin e de natură a afecta producţia şi implicit piaţa argintului. Restul producţiei provine din reciclare.

Oferta provenită din minerit creşte mai repede în cazul argintului decât în cel al celorlalte metale, fiind susţinută de creşterea producţiei auxiliare din operaţiile miniere aurifere, plus un număr mare de proiecte primare din ultimii ani. Producţia minieră de argint se aşteaptă să crească cu 6% în acest an, cu o producţie crescută provenind şi din reciclare. Faţă de aceasta, producţia minieră de aur va creşte cu puţin mai mult de 4%, iar cea de platină între 2-3%.

Principala bursă în care se tranzacţionează metalele preţioase este Divizia COMEX a New York Mercantile Exchange (NYMEX). În ultima vreme tinde să se afirme un nou pol al tranzacţionării, şi anume bursa asiatică a metalelor preţioase, care apare ca o contrapondere a pieţei americane care se bălăceşte sub zodia unor manipulări de multe ori oneroase.

Argintul ca instrument investiţional

Pornind de la  tabelul arătat la începutul articolului, putem să ne dăm foarte uşor seama de uriaşul potenţial investiţional al argintului, metalul alb fiind folosit deopotrivă de investitori mari şi mici.

Investiţiile în argint se pot face utilizând mai multe vehicule investiţionale:

1.       Investiţia în argint fizic.

Din punct de vedere fizic, argintul financiar apare sub forma tradiţională a lingourilor şi a diferitelor monede. Achiziţionarea lor se poate face apelând la intermediari specializaţi, Trebuie însă precizat că preţul de achiziţionare fizică poate fi substanţial mai mare decât preţul spot al metalului, (preţul spot al unui activ este cel dat la un moment dat de piaţă prin mecanismul cererii şi ofertei). Deasemenea pot interveni cheltuieli de depozitare în cazul cantităţilor importante.

2.       Investiţii în derivate finaciare avănd preţul argintului ca activ suport

 Astfel de instrumente pot fi contracte de tip futures sau options. Caracteristica cea mai importantă a acestor tipuri de contracte este că se fac în marjă beneficiind de efectul e levier pe care aceasta îl generează.

3.       Investţii în ETF (Exchange Traded Funds – fonduri tranzacţionabile la bursă)

Astfel de fonduri deţin active sub formă de metal fizic, şi sunt tranzacţionabile la bursă asemenea acţiunilor.

4.       Investiţii în acţiuni ale societăţilor miniere care exploatează zăcăminte de argint.

În trecut aceste acţiuni depăşeau în randament argintul în sine, actualmente situaţia inversându-se.

Un investitor individual poate alege oricare din aceste metode, în funcţie de propriul său profil investiţional, în funcţie de fondurile deţinute şi, bineînţeles, de ceea ce îi recomandă un profesionist.

Atenţie mare! Piaţa argintului este una extrem de volatilă în ultima perioadă şi subminată de intervenţii deloc delicate ale unor bănci mamut de teapa lui JPMorgan, şi chiar ale autorităţilor.

De aceea este imperios necesar ca orice investiţie în acest activ să fie facută sub îndrumarea şi  sub supravegherea unui specialist.

 Dacă aceste cerinţe minimale vor fi îndeplinite vă pot asigura că aţi găsit o metodă foarte bună pentru a traversa criza cu capul sus, sau chiar de a realiza profituri  frumoase de pe urma „aurului săracului”

Succes!

                                                                             ~  /  ~


Să tragem acum nişte concluzii, dacă aţi avut răbdare să citiţi articolul de mai sus, în lumina consideraţiilor din postarea precedentă.

Am văzut cum, în ciuda măsurilor de limitare a importului de aur în India, piaţa metalului galben nu va avea de suferit. Aici intervine legătura cu argintul, deoarece o parte din importul de aur se va reorienta spre argint, datorită creşterii impozitelor asupra tranzacţiilor cu aur. Mai apoi intervine statutul de "aur al săracului" despre care vorbeam în articol, care face argintul mai accesibil investitorilor mici, care sunt mult mai numeroşi, atât în India, cât şi în China. 
O nouă relansare a economiei chineze va creşte corespunzător cererea de argint industrial.

Iată, deci, suficiente motive pentru a considera argintul unul din mijloacele atrăgătoare de investiţie, pentru viitor.

Pe de altă parte, nu trebuie pierdut din vedere interesul manifest al băncilor centrale în legătură cu piaţa metalelor preţioase. Iar când e vorba de bănci centrale, se înţelege că riscurile sunt pe măsură.

Aşadar, va trebui să vă rog să recitiţi avertismentul din finalul articolului, iar dacă nu sunteţi lămuriţi pe deplin, vă invit să parcurgeţi postările mele în legătură cu manevrarea pieţei argintului din 2011, începănd cu "La aniversare (I)"  până la "La aniversare  (IV)".