Criza financiară cipriotă: Confiscarea depozitelor bancare

Atunci când vorbim de macroeconomie, în termeni valorici, avem de-a face cu sume de ordinul miliardelor. Pentru cei mai mulţi dintre noi, aceste valori se găsesc dincolo de ceea ne putem reprezenta prin puterea minţii. Acesta e motivul pentru care Demonocracy face apel la infografice pentru ca fiecare să înţeleagă mai bine dimensiunea problemelor cu care se confruntă economia mondială.

De cele mai multe ori, acestea vorbesc de la sine. În cazul arătat în titlu consider că sunt necesare unele comentarii pentru cei mai puţin obişnuiţi cu terminologia caracteristică.

(faceţi click pe imagini pentru a le viziona la dimensiunea maximă)  

 Bancnota de 100 €

Un teanc de 10.000 €

O grămadă de 1 milion €

100,000,000 € (o sută de milioane)

2 miliarde € - Economia Ciprului se ridică la 19,3 miliarde € (cam 10 de astfel de camioane pline cu bani)

Problema bailout-ului guvernamental cipriot

 Bailout-ul reprezintă situaţia în care o companie, o persoană sau un guvern oferă bani unei entităţi juridice aflată în situaţia de a sucomba din cauze financiare pentru a evita eventualele implicaţii nefaste ale respectivului faliment. Bailoutul poate fi rambursabil sau nu. În general, ne referim la bailout ca la o asistenţă financiară de urgenţă.

     Guvernul cipriot nu poate împrumuta de urgenţă băncile problemă (Bank of Cyprus şi Laiki Bank), din cauza raportului mult prea mare între îndatorare şi PIB, şi a sectorului bancar supradimensionat. Sistemul bancar se ridică la valoarea de 130 miliarde €, depăşind cu mult PIB-ul de doar 19,3 miliarde €.

PIB (Produs Intern Brut), în engleză GDP (Gross Domestic Product), reprezintă totalul valoric recunoscut oficial al bunurilor şi serviciilor produse la nivelul unei ţări, într-o unitate de timp.
GDP per Capita reprezintă GDP-ul unei ţări raportat la numărul său de locuitori.

Economia Ciprului în numere

      Graficul de mai sus arată de ce Ciprul nu poate să acorde el însuşi bailout băncilor sale.
Depozitele deţinute de Bank of Cyprus şi Laiki Bank sunt prea mari pentru o ţară mică, cu un PIB de doar 19.3 miliarde €, mai ales dacă ţinem seama de datoria de 15 miliarde € pe care o are deja. Astfel, a fost nevoit să solicite 17 miliarde € de la UE prin BCE pentru fnanţarea guvernului şi a băncilor falimentare.

BCE (Banca Centrală Europeană), în engleză ECB (European Central Bank) reprezintă banca centrală a zonei Euro, responsabilă cu politica monetară a ţătilor constituente.

Nevoile de finanţare ale Ciprului: calea spre confiscare.

Băncile au început să aibă probleme odată ce au fost nevoite să recunoască pierderile datorate unor împrumuturi neperformante acordate Greciei. Deponenţii au început să-şi retragă banii iar guvernul a trecut la controlul capitalurilor, violând astfel însuşi fundamentul monedei unice care se baza chiar pe înlăturarea controlului de capital. (Controlul capitalului e reprezentat de totalitatea măsurilor pe care le poate lua un guvern pentru a limita fluxul de capital străin, în şi din economia naţională)

Iniţial, Ciprul solicita o sumă de 17 miliarde € ca împrumut de salvare a guvernului şi băncilor. Planul troicii europene era acela de a impune o contribuţie băncilor cipriote falimentare, ceea ce ar fi însemnat ca fiecare să piardă, inclusiv cei cu depozitele asigurate, deoarece BCE voia să asigure împrumutul pe care l-ar fi acordat guvernului şi din care acesta ar fi acordat bailout-ul băncilor. Acest lucru era în dezacord cu necesitatea legală de a asigura depozitele de până în 100.000 €. Astfel, guvernul cipriot nu va primi decât 10 miliarde bailout, iar băncile nu vor primi nimic.

Ciprul va primi aşadar doar 10 miliarde, din care 7.5 miliarde vor merge la refinanţarea obligaţiunilor la maturitate deţinute de BCE. Adică, BCE îşi dă sieşi banii, şi în rest se face că plouă, lăsându-i pe ciprioţi să se descurce singuri. Iar finanţarea pentru bănci a trebuit să fie găsită altundeva /să fie luată cu japca de la cei cu depozite neasigurate (mai mari de 100.000 €).

Faptul că UE lasă băncile să falimenteze, împreună cu comentariile comisarului pentru finanţe cum că Ciprul este un model de rezolvare a acestui fel de probleme la nivel european a speriat deţinătorii de depozite bancare din toată Europa. Crizele bancare de aici încolo vor lovi în depozitele neasigurate, motiv pentru care deţinătorii lor se grăbesc să le mute în destinaţii mai sigure. Acest lucru a cauzat ieşiri masive de capital din bănci, (vezi IMPS din Italia) sau cazul Sloveniei, care deşi neagă acest lucru, cifrele spun altceva.

68,4 miliarde € - Depozitele din Cipru, împărţite pe naţionalităţi

Băncile cipriote falimentare aveau o mulţime de clienţi bogaţi din Rusia şi Marea Britanie. Odată ce băncile au închis din cauza insolvenţei filialele din Cipru, cele e din Rusia şi Marea Britanie au fost lăsate deschise, permiţând clienţilor de acolo să-şi retragă banii, ceea ce clienţii din Cpru nu puteau face. Astfel, cei mai mulţi dintre cei distruşi de tăvălugul furtului din depozite vor fi oameni obişnuiţi din Cipru, cu depozite mai mari de 100.000 € ţi firme cipriote care se vor trezi fără bani.

Un motiv oficial pentru UE pentru a se opune bailout-ului băncilor cipriote a fost acela că sume uriaşe în capital rus eraupăstrate în băncile din Cipru, iar bailout-ul băncilor ar fi însemnat şi salvarea ruşilor bogaţi cu bani germani. 

Cum economia Ciprului se prăbuşeşte e aproape sigur că Ciprul va avea nevoie de un alt viitor bailout.

Distribuţia celor 68,4 miliarde € în depozitele bancare (şi a pierderilor)

 Marii deţinători de depozite vor fi loviţi cel mai tare, întrucât o mulţime de bani au rămas în bănci chiar înainte ca acestea să fie închise.

Băncile cipriote sunt primele, după 147 de crize bancare, care nu vor primi niciun euro bailout de la UE! 

Filialele din Grecia ale băncilor cipriote aveau 15 miliarde în depozite şi au fost vândute pe ultima sută de metri, astfel încât nu au trebuit să împărtăşească pierderile. Întâmplare?

Unii oferă depozitarilor 20% pentru a-şi scoate banii din Cipru.

Oficialii ciprioţi clamează că a sosit vremea responsbilităţii (adică a plăţii), ca s-o întoarcă ca la Ploieşti după numai o săptămână. Lipsa lor de coloană vertebrală fac greu de prevăzut viitoarele mişcări politice.

Oficialii europeni spun că Ciprul este un caz singular, în timp ce multe din ţările Uniunii au sisteme bancare supradimensionate.

Prăbuşirea sectorului financiar cipriot şi bailout-ul guvernamental condamnă Ciprul la o lungă perioadă lungă de recesiune şi îndatorare. Lista cererilor Uniunii Europene la adresa Ciprului pentru acceptarea bailout-ului de 10 miliarde include lucruri cum ar fi îngheţarea pensiilor, creşteri masive de taxe şi impozite.

(sursa datelor folosite în acest articol este Der Spiegel)