luni, 21 ianuarie 2013

Inamicul public nr. 1

Concentrarea activelor bancare în SUA
     Cei care au urmărit articolele mele de pe acest blog dedicate economiei globale îşi vor aminti de faptul că am declarat ca singur vinovat de crizele economice mondiale foste, prezente şi viitoare sistemul bancar, generic.
     De curând, am descoperit o statistică mai mult decât îngrijorătoare, dată publicităţii de Federal Reserve Bank of Dallas. (Sistemul Rezervei Federale are în structura sa 12 Bănci Regionale ale Rezervei Federale la Boston, New York, Philadelphia, Cleveland, Richmond, Atlanta, Chicago, St Louis, Minneapolis, Kansas City, Dallas, şi San Francisco).
     Această statistică este figurată în imaginea din stânga (se poate extinde cu click). Ea se referă la concentrarea activelor bancare la nivelul sistemului bancar american.
     Deşi graficele vorbesc de la sine, am să vă prezint conţinutul lor, în câteva cuvinte. Avem, aşadar, în graficele de sus, figurată structura concentrării activelor bancare americane la nivelul anilor 1970, respectiv 2010. Cu roşu e figurat procentajul din total active deţinut de primele cinci bănci ca mărime. Următoarele 95 de bănci, în ordinea mărimii, deţin procentajul figurat cu gri, iar cu bleumarin pe cel al celorlalte bănci din sistem, bănci mici, de cele mai multe ori, bănci comunitare.



Din aceste două grafice vom trage următoarele concluzii:
  •  - în decursul a 40 de ani, ponderea în sistem a celor mai mari bănci vs. băncile mici, s-a inversat, oarecum;
  •  - ponderea mamuţilor bancari s-a triplat;
  •  - ponderea băncilor mici s-a redus la o treime, în condiţiile în care numărul lor s-a redus de la 12.500 la 5.700
     Putem spune că un număr de 6800 de bănci comunitare au fost rejectate de către sistem sau au fost înghiţite de marii rechini.
     Dacă ne vom uita acum şi la cel de al treilea grafic care figurează aceeaşi structură, cu parametri puţin schimbaţi dar care nu ne vor împiedica să observăm că:
  •  - în mai puţin de doi ani au părăsit sistemul, într-o formă sau alta, 200 de mici bănci, iar ponderea totală a acestui tip de bănci s-a redus cu 4%.
  •  - după cum am subliniat şi în figură, în Q3-2012 un număr de 12 de "megabănci" ,cu active situate între 250 miliarde şi 2300 miliarde dolari, dimpreună cu 70 de bănci de nivel mediu, având active între 10 şi 250 miliarde USD deţin o cotă 88%, mai mult decât deţineau primele 100 de bănci la nivelul anului 2010.

     Să vedem acum de ce ar trebui să ne sperie aceste date.

     Cu toate că statistica prezentată se referă strict la băncile americane, acestea sunt, în special cei cinci mamuţi, nişte conglomerate multinaţionale, cu mii de subsidiare, activând în mai toate ţările.
În ordinea valorii activelor, cei cinci care au speriat vestul sunt următorii:
  1. - JPMorgan Chase
  2. - Bank of America
  3. - Goldman Sachs
  4. - Citigroup
  5. - Morgan Stanley
     Simpla concentrare a activelor bancare este prin ea însăşi de natură a ne face pielea de găină întrucât se găseşte în rapoet direct cu concentrarea puterii în general şi n-ar fi deloc fantezist să presupunem că un viitor guvern mondial despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult ar putea arăta mai degrabă ca un consiliu de administraţie a unei super-bănci.
     Dincolo de acest aspect, trebuie să ne amintim faptul că defuncta Lehman Brothers nu era nici pe departe una din categoria celor cinci prezentate mai sus. Iar dacă prăbuşirea unei astfel de bănci a fost de natură a scufunda întreaga lume într-o criză bancară căreia nu i-a lipsit mult pentru a duce la colapsul întregului sistem financiar, oare cum va arăta următoarea criză bancară şi ce efect ar putea avea ea. Mie mi-e frică să mă gândesc. Şi cred că şi lor.
     Iar dacă înainte au fost declarate de tip "too big to fail" oare următorul lor stadiu "even bigger to fail" va fi de natură să ne liniştească temerile?
     Dacă acum îşi permit să distorsioneze pieţele, ce vor face atunci când vor fi singurii stăpâni?
    
      Iată cum evoluţia lucrurilor ne face să ne întoarcem din nou la concluzia pe care o enunţam la finalul primului meu articol dedicat economiei globale pe acest blog, care se întitula "Economia de piaţă. Încotro?"                                                                                                                                                                  
       Trendul pe care ni-l arată statistica prezentată ne va duce exact spre colaps, în cazul în care nu se iau măsuri ferme de a-l deturna. Care e modalitatea? Nimic mai simplu: SUPRA-REGLEMENTAREA sau, de ce nu, interzicerea implicării băncilor în pieţe şi revenire la menirea lor iniţială, aceea de atragere de dpozite şi acordarea de credite.

Mă tem că acest articol nu e încheiat, încă...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu